Absorbția fondurilor europene, motiv de dispută în Consiliul Local

De ce e important: Gradul de absorbție a fondurilor europene poate fi direct proporțional cu eficiența unei administrații locale. De aceea, fostul viceprimar Dan Diaconu a acuzat actuala administrație că ar fi pe cale să piardă 140 de milioane de lei, fonduri europene pe exercițiul financiar 2014-2020. În replică, Lațcău i-a explicat lui Diaconu că în septembrie 2020, deci cu 3 luni înaintea închiderii exercițiului financiar amintit, niciun proiect pe fonduri europene nu era finalizat, gradul de absorbție fiind de doar 0,22%. În prezent, și doar pentru că acest program a beneficiat de o prelungire de 3 ani, gradul de absorbție a ajuns la aproape 90%. 

Declarație: 

„Programul pe care îl închidem acum este 2014-2020, plus 3 ani, prelungirea pentru finalizarea implementării. În 2020, în septembrie, cu 3 luni înaintea finalizării programului, fără să intrăm pe cei 3 ani de prelungire, gradul de absorbție al Primăriei Timișoara, pe contracte semnate, era de 0,22%. Asta e o cifră oficială, care se găsește în rapoartele ADR Vest, pe care le puteți vedea. Puteți căuta pe internet să vedeți lună de lună și an de an gradele de absorbție. Astăzi suntem aproape de 90% (grad de absorbție – n.r.) și vom termina acest an mult peste 90%, undeva la 95%”, a declarat Lațcău. 

În detaliu: Ce înseamnă, însă, acest grad de absorbție. Pentru a primi fonduri europene, Primăria Timișoara trebuie să parcurgă mai mulți pași. 

• Să scrie proiecte care se încadrează în criteriile de finanțare impuse de Uniunea Europeană
• Să depună proiectele respective la ADR Vest
• Proiectele sunt analizate și se semnează contractele de finanțare, dacă acestea se încadrează în limitele impuse de UE
• După semnarea contractelor de finanțare, Primăria Timișoara poate demara licitațiile pentru găsirea constructorilor care să implementeze aceste proiecte
• În timpul șantierelor, Primăria Timișoara transmite ADR cereri de decontare a banilor cheltuiți
• Gradul de absorbție este, astfel, procentul reprezentând banii decontați de UE din valoarea totală a proiectelor pe fonduri europene

Astfel, în cei 6 ani de program (2014-2020), toți sub administrația Robu, aceasta a reușit contraperformanța să deconteze doar 0,22% din valoarea totală a proiectelor depuse și acceptate în acest ciclu de finanțare. Norocul a făcut ca UE să accepte prelungirea acestui program cu 3 ani, până la 31 decembrie 2023, și astfel Primăria Timișoara a reușit să crească gradul de absorbție cu 89,78%. 

Care sunt proiectele cu probleme: Viceprimarul Lațcău a explicat că proiectele pe fonduri europene cu cele mai mari probleme de implementare sunt cele pe fonduri europene, din cauză că soluția pentru anvelopare, cu panouri metalice, s-a dovedit a fi greșită. De altfel, afacerea reabilitării termice a blocurilor a fost anchetată și de DNA. Mai multe detalii despre acest subiect puteți citi aici. În prezent, 14 din cele 68 de blocuri care au obținut finanțare europeană pentru reabilitare termică au fost finalizate, iar alte 28 de blocuri sunt în execuție. 

Ce se întâmplă cu banii: Parte dintre proiectele care nu vor fi finalizate până în 31 decembrie 2023 sunt propuse spre finanțare din următorul exercițiu financiar 2021-2027, ceea ce înseamnă la banii vor veni tot de la Uniunea Europeană. Astfel, la fel cum Consiliul Județean Timiș a propus spre fazare cel mai mare proiect pe fonduri europene pe care îl are - extinderea la 4 benzi a DJ691 - și Primăria Timișoara a cerut fazarea a trei proiecte: Reabilitarea Colegiului E. Ungureanu, extinderea Școlii Generale nr. 30 și construcția și dotarea noului corp de clădire de la Liceul Waldorf. De departe, cel mai mare dintre aceste 4 proiecte este cel al CJT, care apare pe lista ADR cu un progres financiar de doar 34%.