Orchestra Filarmonicii Banatul poartă de acum numele maestrului Remus Georgescu

În detaliu: Conducerea Filarmonicii timișorene a luat această decizie ca o recunoaștere a meritelor deosebite și a moștenirii neprețuite pe care a lăsat-o în urmă-i un om de o mare valoare artistică și morală care a activat în cadrul instituției încă din 1968, atât ca dirijor, cât și ca director.

Tot în memoria maestrului, în foaierul de la parterul clădirii se află bustul acestuia. În plus, Filarmonica Banatul Timișoara organizează anual Festivalul-concurs Internațional „Remus Georgescu” (fostul Festival de muzică nouă Intrada, redenumit din 2022).

Cine a fost Remus Georgesscu

REMUS GEORGESCU (23.08.1932 – 30.07.2021) – dirijor, compozitor şi pedagog, s-a format ca muzician sub îndrumarea unor mari maeştri ai şcolii muzicale româneşti şi a urmat studii de specializare în SUA. Activitatea şi-a început-o ca cercetător ştiinţific la Institutul de folclor din Bucureşti, apoi ca şef de orchestră la Teatrul muzical din Constanţa şi la filarmonicile din Sibiu, Oradea, Târgu Mureş, iar din 1968 la cea din Timişoara, unde timp de mai mulţi ani a fost şi director.

Bagheta dirijorală a avut un rol determinant în afirmarea sa în ţară şi peste hotare: Austria, Anglia, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, SUA, Singapore, Suedia, Taiwan, Ungaria, Venezuela etc. Repertoriul său este extrem de bogat, incluzând lucrări din diverse epoci şi stiluri, de la preclasici, până la cele mai recente creaţii ale secolului al XX-lea. Sub bagheta sa au concertat solişti cu renume mondial ca: Emil Ghilels, Dimitri Başkirov, Daniil Şafran, Annie Fischer, Igor Oistrah, Viktor Tretiakov, Jean Pierre Rampal, Ivry Gitlis, Lola Bobescu, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Silvia Marcovici.

Compoziţia i-a adus, însă, cele mai mari satisfacţii profesionale. A compus lucrări în mai toate genurile. Din creaţia simfonică se desprind: Passacaglia pentru orchestră (1955), Concertul pentru orchestră de coarde (1965), Simfonia Cântec în labirint (1973), Mica suită de cântece şi dansuri vechi din Banat, subintitulată Suita I almăjană (1977), Suita concertantă pentru flaut, oboi, clarinet, fagot şi orchestră de coarde, subintitulată Suita a II-a almăjană (1984), Suita burlescă (2000), Simfonia Triade.

Muzica vocal-simfonică l-a propulsat în elita componisticii româneşti: Balada Amintirile pământului, pentru cor mixt şi orchestră (1959); Baladă pentru recitator, cor de femei şi orchestră (1966); Cântare străbunilor - oratoriu pentru recitatori, solişti, cor mixt şi orchestră mare (1977) - pentru care i s-a acordat Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor – şi o replică a oratoriului cu titlul Suita Dacică, alcătuită în exclusivitate cu extrase orchestrale; De profundis, oratoriu pentru solist, cor mixt, cor de copii şi orchestră (1993); De amicitia, ciclu de 9 lieduri pentru soprană, mezzosoprană, violoncel şi orchestră. Oratoriul Ecouri pentru bas, cor de femei, bandă magnetică şi orchestră mare (1983) a fost distins cu cel mai important premiu de compoziţie, Premiul George Enescu al Academiei Române. Pentru cor a cappella a compus două volume de piese laice şi religioase, 16 lieduri pentru voce şi pian, dar şi piese în genul muzicii de cameră, dintre care un relief aparte îl au Cvartetul de coarde (1956), Sonata-poem pentru vioară solo compusă in memoriam George Enescu (1957), Suita a II-a pentru pian (Improvizaţie, Interludiu, Toccata – 1963).

Remus Georgescu a fost distins cu Premiul criticii muzicale și Premiul pentru Opera Omnia. În anul 2008, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara, iar în anul 2012, Marele premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pe anul 2011.