Episodul 2. Vestul sălbatic la Dumbrăvița – Blocurile dintre case

Dacă în primul episod v-am relatat, cu acte și dovezi indiscutabile cum consiliera locală care nu are nimic oficial pe numele ei s-a îmbogățit prin urbanizarea unui teren agricol, astăzi probăm, la fel de documentat, o altă schemă de îmbogățire, care a fost folosită și la Timișoara, dar și în multe alte localități din țară: construcția de blocuri între case. Bineînțeles, totul cu fentarea pe cât posibilă a legii, dar mai ales a instituțiilor statului, care încearcă să recupereze de la Alina Sperlea o datorie de 6,9 milioane de lei. 

Schema despre care vă povestim azi este foarte simplă: se ia un teren gol într-o zonă de case înalte de cel mult un etaj și se înghesuie pe el, prin modificări urbanistice succesive, cât mai multe apartamente posibil. Apoi, acestea se vând ca pâinea caldă celor dornici de a locui „într-o zonă liniștită”. Problema este că, dacă zona liniștită a ajuns pe mâinile unor „dezvoltatori imobiliari” dornici de îmbogățire, pe aceasta vor răsări tot mai multe blocuri. În câțiva ani, zona liniștită se transformă într-un coșmar pentru locuitorii săi, care se trezesc că nu au presiune la apă, canalizarea refulează, iar ambuteiajele sunt la ordinea zilei pentru că drumurile nu au fost proiectate pentru această densitate de oameni. Bineînțeles, la final, rechinii imobiliari rămân cu banii, iar oamenii cu nervii.  

Despre un astfel de caz vom povesti azi. Acțiunea are loc pe str. Migdalului nr. 72, pe un teren aflat vizavi de Pădurea Verde. O oază de liniște și verdeață, care, până acum 2 ani era conectată de strada Constructorilor printr-un drum de pământ.

În 2004, terenul era cunoscut sub titlul de parcela cu numărul 402844. Cu o suprafață de 1544 mp, acesta era în acte, dar și în realitate, un teren arabil aflat în intravilanul comunei Dumbrăvița. Mai exact, era parte a grădinilor îngrijite de locuitorii de atunci din Dumbrăvița, înainte de tot boomul imobiliar ce avea să vină peste ei. Parcela noastră se afla în proprietatea Alinei Elena Sasu, căsătorită pe atunci cu Marius Sasu. Sau, dacă îi folosim numele de fată, Alina Sperlea.

Cum se face pierdut un teren în acte

Problemele de familie, dar și cele financiare ale doamnei Sperlea se reflectă și în acte, iar, în 2010, terenul 402844 începe să se plimbe pe la mai mulți proprietari. Proprietari care, așa cum au demonstrat și colegii de la IncomodTM într-o serie de anchete, sunt doar niște interpuși ai Alinei Sperlea.

Dar, ca să simplificăm povestea, spunem doar că în 2012 parcela ajunge în proprietatea lui Cătălin Florian Brindeszku, al doilea soț al Alinei Sperlea, iar apoi, în 2017, la Radislav Stoicovici și soția. Acesta este nimeni altul decât unchiul Alinei Sperlea. De ce toate aceste tranzacții și transferuri? Simplu, pentru că Alina Sperlea era urmărită de ANAF pentru o datorie de 6,9 milioane de lei. Iar, dacă instituția ar fi găsit acest teren în proprietatea ei, ar fi executat-o silit. Așa că Sperlea și-a pus la adăpost averea, mutând-o pe numele unor interpuși. Acesta, însă, a fost doar primul pas dintr-un șir lung și interesant.

Cum terenul era arabil, pe el nu se putea construi nimic. Iar Sperlea își dorea să avanseze de la statutul de vânzătoare de terenuri, despre care am vorbit în episodul anterior, în cel de dezvoltator imobiliar. Dar nu o putea face pe numele ei.

Așa că, în 2017, unchiul Stoicovici, alături de alți interpuși, comandă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Pentru cei mai puțin familiarizați cu limbajul urbaniștilor, un PUZ este, de fapt, o modificare a normelor prevăzute în Planul Urbanistic General. În cazul de față, prin acest PUZ se cerea ca zona, care era agricolă, să devină zonă de locuințe colective. Mai pe românește, blocuri. Iar regimul de înălțime să fie subsol + parter + un etaj + un etaj retras sau mansardă. Mai clar, 3 nivele și o înălțime maximă de 8,5 metri. Însă, până la adoptarea în Consiliul Local, PUZ-ul trebuie să parcurgă mai multe etape. 

Pe 5 decembrie 2017, inițiatorii și plătitorii PUZ-ului care includea și parcela 402844 obțin avizul de oportunitate al comisiei de urbanism, care prevede limitarea la 2 unități locative/parcelă.

Pe 29 martie, 2018, se revine asupra avizului de oportunitate și se modifică la o unitate locativă pe parcelă.

Pe 24 octombrie 2018, în raportul comisiei de urbanism pentru aprobarea PUZ-ului nu se ține cont de niciunul dintre aceste avize și se reglementează 4 apartamente/parcelă. 

Nici o săptămână mai târziu, pe 30 octombrie, după o dezbatere publică de formă la care nu s-a prezentat nici un locuitor din Dumbrăvița, PUZ-ul care cuprinde terenul 402844 este aprobat de Consiliul Local cu 7 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” și 2 abțineri.

Problema este că la Dumbrăvița sunt 15 consilieri locali. Ceea ce înseamnă că această aprobare este complet ilegală. Pentru că nu a întrunit majoritatea de 8 voturi.

Aleșii locali se prind de greșeala pe care au făcut-o abia 7 luni mai târziu. Însă PUZ-ul ilegal produsese deja efecte. Iar fostul primar Malac semnase deja mai multe autorizații de construire pentru ridicarea de blocuri pe acele parcele.  Așa că, pe 30 mai 2019, fostul primar pune sub presiune Consiliul Local, reintroduce pe ordinea de zi același PUZ și cere să mai fie votat însă o dată. Un vot de formă, iar planul acesta este aprobat. 

Practic, de atunci, consilierii au dat liber la construcția de blocuri într-o zonă de case. De aici lucrurile se mișcă foarte rapid.

La nici două săptămâni după aprobarea PUZ-ului în Consiliul Local, pe 12 iunie 2019, unchiul Alinei Sperlea, Radislav Stoicovici împarte parcela 402844 în alte două parcele cu numerele 413311 și 413312.

Parcela 413311 are o suprafață de 1526 mp. Deci cu doar 18 mp mai puțin decât parcela inițială. Încă o schemă pentru a se pierde urma. Însă urmărim actele și aflăm că în 2 iulie 2019, Stoicovici obține autorizația de construire nr. 477 pentru un imobil cu regimul de înălțime P+1E+Er (parter + un etaj + un etaj retras).

Cu toate actele în mână, unchiul Alinei Sperlea este lovit subit de dărnicie și, pe 31 martie 2020 donează parcela pe care deja se construia blocul către Milena Sperlea. Adică nimeni alta decât mama Alinei Sperlea. De altfel, în acte, octagenara este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din Dumbrăvița. Oricât ar suna de incredibil, asta este realitatea pe care Alina Sperlea o prezintă dumbrăvițenilor. Și celor de la ANAF.

„Vă spun eu, mama este milionară, eu sunt beizadeaua familiei”, spunea Alina Sperlea.

Epilog

Povestea blocului de pe str. Migdalului nr. 72 nu se oprește însă aici. Urmează alte dezvăluiri incredibile despre combinațiile imobiliare ale Alinei Sperlea la marginea Pădurii Verzi într-un episod viitor. Vă dăm și un singur indiciu: numărați etajele blocului din poză.