Robu inventează lupte imaginare cu clanurile mafiote din Timișoara. Cele mai multe clădiri le-a primit de la RADEF
Robu a intrat rău în panică, după ce clanul Cîrpaci și-a anunțat susținerea pentru candidatura sa și inventează lupte imaginare pe care le-ar fi dus cu clanurile mafiote din Timișoara.
Continuăm analiza începută ieri legată de „bătăliile” duse de Robu cu mafia imobiliară din Timișoara. Dacă ieri demonstram că acest război s-a dus după deviza „Au dat și ei, am luat și noi”, în sensul că membrii acestor clanuri l-au jucat pe fostul primar cum au vrut ei, continuăm astăzi analiza afirmațiilor lui Robu privind imobilele pe care el susține că le-a recuperat de la aceste clanuri.
Astfel, candidatul PSD/PNL la Primăria Timișoarei susține că în cei 8 ani cât a fost primar a recuperat de la clanuri 11 clădiri. Cităm:
- „3 clădiri spitalicești (două ale Clinicii de Balneologie și una a Spitalului de Copii)
- 8 foste cinematografe”
Clanul RADEF
Acum să vedem care sunt clanurile cu care s-a luptat Robu până la epuizare. Începem cu cele 8 cinematografe.
Aceste 8 imobile au fost tot timpul în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm. Pe scurt, RADEF. După anul 2008, pentru că regia se afla în colaps financiar, autoritățile de la București au decis să transfere drepturile de proprietate ale cinematografelor către autoritățile locale. Decizia a fost una națională, nu doar la Timișoara, unde, cu greu, primăria a intrat în proprietatea lor. Abia în 2017 s-a făcut acest transfer între RADEF și primărie. Deci clanul de la care Robu a recuperat cele 8 cinematografe este clanul RADEF.
Continuăm analiza pe text.
„Două clădiri de Balneologie”
Nici în cazul celor două clădiri ale Clinicii de Balneologie nu a fost vorba de niciun clan mafiot, ci de urmașa proprietarilor inițiali. Cei care au pierdut clădirile la naționalizarea făcută de comuniști. Mai exact, în 2008, urmașa acestora a revendicat cele două imobile în care funcționează Clinica de Balneologie. A urmat un proces început în vremea administrației Ciuhandu, care a fost câștigat în 2014 de primărie în baza unui tertip juridic. Mai exact, în cazul clădirilor cărora le-au fost adăugate noi corpuri, foștii proprietari pot primi doar despăgubiri bănești, nu restituirea lor. Acesta a fost și cazul de la Balneologie, unde primăria a câștigat destul de lejer procesul cu urmașa foștilor proprietari.
Deci în acest caz Robu s-a bătut cu clanul proprietarilor de drept ai acestei clădiri. La fel ca în cazul următor.
O clădire a Spitalului de Copii
După Revoluție, una din cele 7 clădiri care aparțineau Spitalului de Copii din Timișoara a fost revendicată de Henriette Reibert, cetățean german. Înainte de naționalizare, clădirea aparținuse unei societăți pe acțiuni. Doamna Reibert, care nu are nicio legătură cu vreun clan mafiot din Timișoara, era moștenitoarea unuia din acționarii acestei societăți.
Primăria a contestat, însă, dreptul ei de proprietate și a câștigat, în 2014, procesul. Astfel, clădirea în care funcționează Secția de Chirurgie a Spitalului de Copii a rămas în proprietatea statului român, respectiv a Primăriei Timișoara.
În schimb, nu același succes l-a avut primăria când a fost vorba de adevăratele clanuri. Astfel, așa cum arătam și în analiza de ieri Robu a pierdut procesul cu clanul Cîrpaci, care a evacuat copiii internați în Clinica de Pneumologie a Spitalului de Copii.
Iată, astfel, care sunt victoriile lui Robu cu clanurile. Una cu „clanul” RADEF și alte două cu moștenitorii proprietarilor de drept ai unor imobile naționalizate de comuniști.