Episodul 4. Vestul sălbatic la Dumbrăvița - Blocurile de pe uliță

Fostele grădini de la liziera Pădurii Verzi sunt astăzi doar în memoria vechilor locuitori ai Dumbrăviței. Pe parcela urbanizată prin manevre total ilegale de unchiul Alinei Sperlea, despre care am vorbit în episodul 2 al acestui serial, a răsărit nu doar un bloc cu 4 nivele, deși autorizația era pentru 3, dar în vecinătate, folosindu-se de același PUZ, echipa Sperlea continuă urbanizarea forțată. 

Ne ducem azi în spatele blocului finalizat de pe str. Migdalului și ajungem pe strada Țibleșului. Stradă e mult spus, pentru că vorbim despre o uliță lată de câțiva metri, neasfaltată, pe care încape cu greu o singură mașină. Acolo, dacă e să ne luăm după actele oficiale, mama Alinei Sperlea construiește nu unul, ci două blocuri. Între case. 

Povestea parcelelor pe care se construiesc aceste blocuri este deja cunoscută celor care au urmărit serialul. În 2006, cele două parcele, în suprafață egală de 771 mp erau considerate terenuri arabile și erau în proprietatea soților Alina și Marius Sasu. 

După divorțul celor doi și după ce Alina revine la numele de fată, Sperlea, cele două parcele încep circuitul deja obișnuit, trecând pe la diverși interpuși. Bine, pe rol intrase și ANAF, care reclama o datorie imensă pe care Alina Sperlea o are la stat. Cu atât mai mult proprietățile trebuiau puse la adăpost. 

Astfel, cele două parcele trec pe la diverși intermediari, păpușați din umbră chiar de Alina Sperlea. Dar să îi luăm pe rând și să îi enumerăm pe cei mai cunoscuți publicului. 

DJ-ul și interlopii

În cazul primei parcele cu numărul 403430, aceasta pleacă din proprietatea soților Sasu și ajunge în 2012 la Giuseppe Handke, cunoscut sub numele de scena Gino Manzotti, de la DJ Project. După cariera muzicală, acesta a ajuns din nou în atenția publicului în dosarul „Minore pentru VIP-uri”, când a fost condamnat doar la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru că a „beneficiat de serviciile unei persoane exploatate”. Adică a întreținut relații sexuale cu o tânără obligată să se prostitueze de o grupare din care făceau parte și alte personaje cunoscute în lumea interlopă, printre care Paul Mînzu, Ovidiu Torj sau fostul polițist Ovidiu Gîțan. 

Revenind la afacerile imobiliare, în 2013, aceasta ajunge din proprietatea DJ-ului în cea a unchiului Alinei Sperlea, Radislav Stoicovici. Mutarea este făcută cu ajutorul executorului judecătoresc Gheorghe Brad. În 2022, acesta a fost trimis în judecată de DIICOT în dosarul devalizării stațiunii Băile Herculane, unde prejudiciul stabilit de procurori se ridică la peste 25 de milioane de euro. Asta ca să înțelegem cine făcea parte din echipa Sperlea. 

În 2021, după ce întocmise un PUZ pentru toată zona cu scopul de a o scoate din circuitul agricol și trece în cel mai profitabil al urbanizării, unchiul donează parcela mamei Alinei Sperlea, Milena. Care se apucă să construiască pe ea un bloc. 

A doua parcelă, aceeași traiectorie

A doua parcelă, cu numărul 402898 urmează aceeași traiectorie. Doar numele sunt un pic diferite. Astfel, la fel ca parcela identică de lângă ea, în 2006, terenul era în proprietatea soților Sasu. În 2012, terenul ajunge în proprietatea lui Cătălin Brindeszku, cunoscut în lumea interlopă drept Cătă Răgușitu, al doilea soț al Alinei Sperlea. În 2017, terenul trece de la Brindeszku în proprietatea soților Stoicovici - unchiul și mătușa Alinei Sperlea - pentru ca, în 2021, să fie donat octagenarei Milenei Sperlea, mama Alinei. Care se apucă să construiască pe el un bloc. 

Bineînțeles, Alina Sperlea ar putea spune că toate aceste tranzacții imobiliare de tip bumerang sunt doar niște coincidențe, însă în absolut toate cazurile pe care le-am documentat până acum, schemele sunt identice, deci este clar pentru toată lumea că la mijloc este mai mult decât o serie de evenimente aleatorii. 

În mijlocul acestor combinații imobiliare în care sunt implicați și diverși interlopi a picat Primăria Dumbrăvița. Care, în 2019 și începutul lui 2020 a pus bazele afacerilor din prezent ale echipei Sperlea. Prima dată aprobând ilegal un PUZ întocmit de unchiul Alinei Sperlea, fără ca proiectul să întrunească numărul legal de voturi, apoi eliberând pe bandă rulantă autorizații de construire. 

Așa se face că, în prezent, primăria, nici dacă ar vrea să oprească acest haos urbanistic, nu ar putea să o facă fără susținerea altor instituții ale statului. Instituții care, deocamdată, nu au avut nicio reacție. 

Revenind la cele două parcele, în prezent pe ele se ridică două „minunate” blocuri. Lucrările au luat o pauză doar pe timpul campaniei electorale, adevărata proprietară a lor fiind un pic ocupată în această perioadă. Dar, cu siguranță, lucrările vor continua după 9 iunie. 

Pe hârtie, pe cele două parcele de pe ulița Țibleșului, în mijlocul caselor din jur care au cel mult un etaj, se construiesc două blocuri identice, de câte 4 apartamente fiecare. În realitate, nimic nu e sigur, așa cum am văzut deja că s-a întâmplat pe str. Migdalului. 

În cel mai fericit caz, la final, 8 familii se vor muta pe ulița pe care abia încape o mașină. Iar cei de la ultimul nivel se vor uita direct în curțile vecinilor lor. Acest lucru, într-o țară cu legi, nu s-ar fi putut întâmpla nici într-o mie de ani. Însă este perfect posibil la Dumbrăvița, cea mai bogată comună din România, acolo unde profitul și șmecheria au fost ridicate la rang de artă. Iar acum, echipa Sperlea este pe cale să obțină puterea absolută, pentru a nu mai fi deranjată de nimeni, pe vecie. 

Obiceiurile vechi…

Înainte să punem punct acestui episod, merită menționat că obiceiurile echipei Sperlea de a se înconjura de diverse personaje care au avut sau au probleme cu legea continuă. 

Pe lista de consilieri locali ai echipei PSD/PNL Dumbrăvița, patronată de Sperlea, și-au făcut loc și două personaje condamnate pentru trafic de migranți. Ceea ce a cauzat deja extrem de multă agitație mai ales în rândul social-democraților, care nu pot înțelege de ce președintele PSD Timiș, Alfred Simonis, a predat organizația locală unor clanuri interlope. 

Motivația o vom prezenta în episodul următor.