Slow fashion sau despre cum pot hainele de pe noi să ne facă mai buni

Așadar, fast fashion ucide nu doar pe termen lung, prin poluare excesivă, dar omoară la propriu: pe 24 aprilie s-au împlinit 11 ani de când fabrica Rana Plaza s-a prăbușit în Dhaka, Bangladesh și 1000 de muncitori au murit în cele două clădiri construite ilegal.

Deși scandalurile care au ieșit la suprafață i-au obligat pe acești producători să introducă în politicile lor măsuri care vizează sustenabilitatea și respectarea legislației de pe piața muncii, ei continuă să perpetueze o formă de sclavagism modern.

De exemplu, mulți dintre muncitorii din Bangladesh sunt plătiți cu salariul minim pe economie, care, în această țară, este sub valoarea coșului minim. În Bangladesh, de exemplu, valoarea coșului minim este de 235 de dolari pe lună, de două ori mai mare decât salariul minim.

Fast fashion otrăvește planeta

Dezastrul a început în anii '90, când Zara a inventat termenul de fast fashion. Adică și-a propus ca procesul de producție, de la design până la punerea în vânzare, pentru un produs, să nu depășească 15 zile. După cum ne-am dat seama deja, fast fashion nu e nimic altceva decât dorința unor producători de a face bani rapid, cu orice cost. 30 de ani mai târziu, am ajuns în punctul în care anual, tone de materiale textile sunt aruncate la gunoi sau arse. Mai precis, 87% din cele 109 tone de materiale textile produse în 2020. Iar dacă vom continua să consumăm excesiv, în 2030 vom ajunge să ardem sau aruncăm la gunoi aproape 145 de milioane de tone de materiale textile.

Din fericire, avem opțiuni: produsele second-hand și slow fashion. Pentru cei reticenți în a consuma produse deja folosite, slow fashion reprezintă o opțiune viabilă. Îngrijorați de impactul dezastruos al industriei modei, au apărut designeri care folosesc metode ecologice de producție:

“Lumea începea să conștientizeze potențialul distructiv al cantităților imense de haine produse la scară largă, se vorbea despre cât de îngrozitor contribuie la poluarea planetei spre exemplu producătorii de denim și cum pentru a vopsi, spre exemplu, perechile de jeanși comercializate de marii retaileri, e nevoie de cantități uriașe de vopsea sintetică spălată cu tone de apă reziduală”, ne spune Oana Monoran, patroana magazinului Monoton, unde comercializează doar produse din acest sector.

Slow fashion este un concept care pune accent pe calitate, și nu cantitate. În ultimii ani, în România, au apărut tot mai mulți producători care adera la această filozofie:

„Înainte de a alege să comercializăm haine slow fashion la Monoton, ne-am dorit să lucrăm cu designeri locali și designeri care au ateliere în România, iar datorită lor am descoperit cât de speciale pot fi creațiile unicat sau în ediție limitată. Tot datorită lor am aflat de ce bumbacul organic, lâna merinos, inul și mătasea sunt opțiuni vestimentare pentru care merită să plătești mai mulți bani atunci când sunt realizate etic. Pentru că dădeam exemplul cu producătorii de denim care poluează, la polul opus ar fi unii dintre colaboratorii Monoton care vopsesc chiar ei materialele hainelor pe care le realizează, folosind pigmenți 100% naturali din plante sau spre exemplu materiale imprimate chiar de ei prin tehnica sun dye - imprimate cu ajutorul luminii soarelui, iar rezultatul e unic și extraordinar”, spune Oana. 

Ce opțiuni avem

Oferta în România e tot mai mare. Mărci precum Ludic, Gruni, Lun, Octavia Chiru, Diana Miculiț, Atelier Merci, Pur, Diana Marin, Aceeași Mărie, Liaphoria, Mă gândesc la tine, Moțart, Mauverien, Agnes Keszeg, Le Dot, Diana Cojocaru, Smaranda Almășan, Zezere Ceramică produc doar haine, bijuterii sau accesorii pentru casă din materiale sustenabile.

O altă opțiune la fast fashion sunt creațiile upcycled, adică piese vechi, second-hand, transformate în mod original.

Spre deosebire de fast fashion, unde există stocuri mari, din materiale de proastă calitate, care se uzează rapid (știm cu toții cum arată un tricou după câteva spălări), magazinele care comercializează produse din slow fashion nu comercializează doar produse sezoniere, ori piese pe care le uiți în dulap. Fiecare produs din această categorie e original și te fac să te simți în largul tău, de fiecare dată când îl porți.:

„Slow fashion înseamnă piese timeless, unice, care te pot însoți timp de o viață, cum e acest tocător Kenosis din lemn de nuc, la care mă uit acum”, spune Oana.

Atât cumpărătorii, cât și producătorii și distribuitorii de produse din slow fashion se aseamănă prin grija față de natură, importanța pe care o dau originalității, creativității și sunt de acord că e de preferat o astfel de piesă, chiar dacă e mai scumpă, unui produs realizat pe bandă rulantă. Pentru cei care comercializează, relația cu clientul e foarte importantă. Nu e vorba despre bani, ci despre a îți oferi o cămașă, rochie, poșetă care a fost făcută cu suflet. În care simți emoția:

„Eu mereu le spun clienților pe care îi observ nehotărâți că dacă nu sunt absolut convinși de obiectul la care se uită înseamnă că nu e momentul să îl cumpere. Prefer să se întoarcă după ce au înțeles că obiectul pe care l-au avut în mână e cu adevărat special, atunci când "vorbim aceeași limbă" - cei de la Moțart au pus expresia aceasta pe o cartolină foarte faină pe care o avem de vânzare la Monoton. Cred că în primul rând ar trebui să conteze cum te face să te simți obiectul care ți-a atras atenția. If it makes you happy, you need it. Mă aștept, totodată, la clienții Monoton să se bucure, să savureze surpriza descoperirii unui obiect unicat sau în ediție limitată potrivit lor. Dar și să înțeleagă lucrătura de calitate a acestor obiecte realizate manual”, declară Oana.

Fast fashion otrăvește

Potrivit rapoartelor Parlamentului European, industria textilelor este responsabilă pentru aproximativ 20% din totalul poluării apelor. Prin spălarea hainelor de poliester, în fiecare an ajung în oceanele pământului aproximativ 500.000 de tone de microfibre de plastic, echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic.

Situația e atât de îngrijorătoare, încât Parlamentul European si-a propus, ca parte a planului de acțiune pentru o economie circulară, să reducă masiv impactul industriei modei asupra poluării. Prin acest plan, Uniunea Europeană prevede ca fiecare articol să fie produs în condiții ecologice, să aibă un pașaport digital care să ateste informațiile legate de felul în care a fost realizat și toate companiile să reducă emisiile de carbon.

Ce putem face? De fiecare dată când vrem să cumpărăm ceva, să ne gândim de două ori dacă avem nevoie de acel lucru și să alegem ceea ce este bun pentru noi și lumea înconjurătoare. Sau, așa cum spune Rahul Mishra, designer indian de haine de lux:

„Mai bine puține lucruri, dar de calitate, decât prea multe haine junk”.