Alergatul - terapie ieftină și eficientă
Unul dintre sporturile de agrement care a luat amploare în ultimii ani, în special în perioada pandemiei, este joggingul. Starea de bine pe care ne-o dă alergatul este dovedită și de numărul tot mai mare de oameni care aleargă. În Timișoara, de exemplu, numărul de alergători de agrement, în acest moment, care aleargă minimum 5 kilometri, e undeva la aproximativ 600 de persoane.
Eu, însămi, am început să alerg în urmă cu aproximativ șase ani și nu m-am mai oprit. De fiecare dată când sunt supărată, împovărată de griji sau simt nevoia să îmi clarific gândurile, îmi pun adidașii în picioare și ies la o tură de alergat. Într-adevăr, ca mulți alți alergători, simt lipsa spațiilor dedicate alergării din oraș și, de cele mai multe ori, alerg pe trotuar sau pe străduțe din cartier. Și eu îmi doresc piste din tartan sau spații întinse, unde pot alerga în siguranță și, în loc de noxe, să trag în plămâni aer curat. Însă alergatul mi-a intrat în sânge și nu mai pot renunța, așa că adun kilometri, prin oraș.
Pe lângă beneficiile fizice, alergatul este unul dintre sporturile care ne ajută să ne reglăm emoțional, datorită modificărilor pe care le produce în creier:
“Alergatul, asemeni mersului, mersul pe bicicletă, dansului, este o mișcare bilaterală. Acest gen de mișcare liniștește creierul, pentru că ajută la deschiderea cortexului prefrontal. 20 de minute de alergat, o plimbare de aproximativ 40 de minute sau o sesiune de mers cu bicicleta, aproximativ o oră, o oră și un pic, sunt indicate pentru a obține o armonizare a minții cu corpul, pentru a ne liniști. Puteți face un exercițiu: ieșiți la alergat și gândiți-vă la ceva stresant. O să vedeți cum creierul se relaxează și avem idei noi, vedem opțiuni, iar mintea se deschide în unghiuri care ne ajută să gestionăm problemele”, ne spune Carina Dragu, psihiatru și psihoterapeut.
Unul dintre spațiile preferate de alergători este malul Begăi, iar de curând Parcul Botanic a devenit accesibil și noaptea:
“Suntem binecuvântați cu malul Begăi, unde se întâmplă majoritatea alergărilor urbane. E extraordinar acest mal al Begăi pentru că îți oferă de toate: și public, și singurătate, și soare, și umbră, și parcuri, și poduri. Apoi ar fi parcurile: principalul parc în care se aleargă e Parcul Botanic, iar iluminarea îl face mai nou accesibil și noaptea. Foarte norocoși suntem cu acest parc”, ne spune Olimpiu Porumb, membru Alergotura.
Deși administrația locală susține evenimentele dedicate alergării și încearcă să transforme orașul într-un prietenos pentru sporturile de agrement, Timișoara are multe de recuperat la acest capitol. În oraș sunt câteva parcuri unde s-ar putea alerga, dacă ar exista un minimum de infrastructură:
“Mi-ar plăcea să existe o minimă infrastructură de alergare în unele parcuri de cartier, folosite însă prea puțin pentru alergare, sau cel puțin ca municipalitatea să se asigure că aleile sunt practicabile. Parcurile "bune" pentru alergare sunt: Pădurice, Uzinei, Regina Maria, iar acestea sunt mai ales în zona de sud. Ne lipsește un parc fain în nord. Cu puțin curaj, în parcul Pădurice sau Uzinei s-ar putea "instala" o pistă de tartan, în buclă, lată de 2 m, care să ofere o suprafață mai prietenoasă pentru alergare - e un exemplu la Baia Mare”, declară Olimpiu Porumb.
Unul dintre cele mai așteptate proiecte de alergători este modernizarea spațiului de la Pădurea Verde, pentru că asta ar permite organizarea de ture lungi, pentru cei care aleargă distanțe medii și lungi:
“Nu e nevoie de foarte multe lucruri pentru alergarea de plăcere, dar trebuie o preocupare constantă din partea municipalității pentru asigurarea unui minim de condiții: alei în parcuri și pe malul Begăi cu suprafață accesibilă, siguranță - iluminat, cișmele cu apă, umbră, trasee în natură, infrastructură și deschidere pentru susținerea a minim 5-6 evenimente anual”, spune Olimpiu.
Dacă ați decis că vreți să începeți să alergați, în afară de adidașii potriviți, trebuie să țineți cont de câteva aspecte care vă vor ajuta să practicați acest sport în siguranță. În primul rând, trebuie să o faceți progresiv. La nivel mondial, aproximativ 621 milioane de oameni practică alergatul ca sport de agrement și cam jumătate dintre aceștia ajung să se accidenteze. O operație de menisc sau o entorsă te pot pune pe tușă luni bune. Tocmai de aceea, și în cazul alergatului, prevenția e importantă:
“Planul de alergare trebuie să fie individualizat și raportat la starea corpului fiecărui om. Trebuie să o faci progresiv și să începi de la ușor la greu, de la simplu la complex și de la cunoscut la necunoscut. În cazul adulților, e indicată alergarea ușoară și sportul de anduranță, dacă vrei să fii în formă și sănătos. Un om fit ar trebui să poată să alerge undeva la 30-40 de minute în ritm constant și lejer. Nu e vorba de kilometri. Aceștia nu sunt relevanți. Fiecare corp e diferit. În cazul copiilor, consider că alergatul nu e un sport potrivit. De asemenea, e contraindicat și persoanelor supraponderale. Mare atenție și la încălțăminte. Trebuie să fie cu talpă groasă, să aibă amortizare și să fie specifică pentru alergare”, ne spune Valentin Popa, instructor fitness și semimaratonist.
Pentru mine, unul dintre cele mai frumoase aspecte ale sportului e că m-a ajutat să mă împrietenesc cu corpul meu, să îl cunosc mai bine, să îl îndrăgesc și, astfel, să am grijă de el. Asta înseamnă să iau pauze atunci când corpul îmi “spune” că e obosit. Și nu uitați: orice fel de mișcare alegeți să practicați, sportul este unul dintre modurile cele mai importante pentru o viață fizică, emoțională și psihică sănătoasă și echilibrată.
